Vocea elitelor romanesti de peste hotare: „Primiti-ne inapoi acasa!”
O treime din tinerii romani plecati peste granite la studii nu vor sa revina in tara si tot la fel de multi spun ca s-ar intoarce in Romania daca li se asigura perspective profesionale solide. In tot acest timp statul roman nu face mai nimic, desi profesori...straini spun despre studentii nostri ca: “a fi roman este sinonim cu a fi inteligent”.
Interviu cu Sebastian I. Burduja, presedintele Ligii Studentilor Romani din Strainatate
Marilena Gheorghita
1. Invatamantul romanesc trece, de cativa ani, printr-o serie de schimbari, unele necesare, altele impuse pe linie politica de fiecare guvernare. Cum se vede de peste hotare “scoala romaneasca”?
In general, scoala romaneasca este inca vazuta pozitiv peste hotare. Profesorii mei de la Stanford, dar si de la Harvard, mi-au marturisit nu o singura data ca sunt impresionati placut de nivelul de pregatire al tinerilor romani. Desi nici macar autoritatile statului nu dispun de statistici exacte, se poate estima ca mai mult de 50.000 de romani studiaza astazi peste hotare, iar numarul lor este in crestere. Acest fenomen este interpretat ca o dovada vie a decaderii scolii romanesti, dar de prea multe ori uitam ca aceeasi scoala romaneasca faciliteaza reusita acestor tineri in cadrul unor procese de admitere extrem de competitive la universitati straine de top.
Personal, am un respect imens pentru educatia pe care am primit-o in Romania si pentru profesorii mei. Fara sprijinul si dedicarea lor, fara pasiunea lor pentru elevi si procesul de invatare, nimic din ceea ce am realizat in plan academic nu ar fi fost posibil. De aceea, cred ca se impun evaluari extrem de atente ale sistemului educational din Romania pentru a ne asigura ca pastram lucrurile bune si intervenim numai acolo unde este nevoie.
2. Daca ar fi sa realizezi portretul tanarului din Romania, fie el absolvent de liceu, fie student, cum ar arata?
Corina Tarnita, desemnata de Liga noastra drept Studentul Roman din Strainatate al Anului 2009, povestea despre prima ei intalnire cu un renumit profesor de la Universitatea Harvard. Acesta i-a spus ca, in opinia lui, “a fi roman este sinonim cu a fi inteligent”. Cred foarte mult in capacitatea intelectuala a tinerilor romani, dar si in puterea lor de lupta si in dorinta lor de afirmare. Cunosc zeci de exemple de colegi care studiaza peste hotare la scoli de top, au rezultate exceptionale si, in paralel, muncesc din greu pentru a se intretine, facand sacrificii materiale si personale in fiecare zi.
Noi romanii trebuie sa ne cunoastem mai bine valoarea, la nivel individual, dar mai ales la nivel colectiv. Prin promovarea acestor exemple de excelenta putem sa-i motivam pe tinerii din Romania sa indrazneasca sa viseze si sa accepte faptul ca intr-o lume globala, competitiva, numai munca onesta si de calitate le poate garanta succesul profesional in viata. Am convingerea ca mijloacele tehnologiei moderne si canalele sociale (Facebook, Twitter etc.) pot deschide noi perspective pentru toti tinerii romani, spargand acele tipare nocive ale societatii romanesti care i-au transformat pe cei smecheri si corupti in adevarate “modele” de succes.
3. Mai are Romania elite? Ce face aceasta tara cu ele?
As defini elitele ca fiind acei lideri care demonstreaza integritate, capacitate si ambitie, mobilizand prin exemplul lor importante resurse umane si materiale, pentru o cauza demna, altruista si pozitiva. Asadar, elitele nu pot exista decat in raport cu altii si, in sensul cel mai larg, in relatie cu societatea in care s-au format.
Cu siguranta ca Romania a avut si are elite. La nivelul generatiei din care fac parte, aceste elite formate la cele mai bune scoli din tara si din strainatate reprezinta o adevarata resursa strategica, vitala pentru dezvoltarea tarii noastre, insa din pacate prea putin exploatata si, mai grav, subestimata. Am lansat oficial in repetate randuri acest apel: „Primiti-ne inapoi acasa!”
Programul Bursierilor Speciali ai Guvernului Romaniei este probabil cel mai rasunator exemplu care ne-a convins ca sistemul nu ne primeste cu bratele deschise. Mai mult, sunt persoane mediocre, dar bine pozitionate, care fac si vor face tot posibilul sa ne descurajeze. Și totusi, continuu sa cred ca exista oameni extrem de bine intentionati in pozitii de decizie si in Romania. Acestia pot intr-adevar crea conditiile prin care romanii educati la cele mai bune scoli din lume ar putea contribui in mod semnificativ la progresul tarii noastre. Pastrez speranta ca Romania isi va valorifica mult mai bine imensul potential uman, probabil cea mai importanta resursa pe care tara noastra inca o are.
4. Din ce in ce mai multi tineri aleg sa plece la studii in strainatate. Cu cat a crescut numarul acestora, in ultimii ani si care sunt diferentele intre universitatile si colegiile din strainatate si cele din Romania?
Nu exista statistici oficiale ale numarului de tineri romani plecati la studii peste hotare. Cand am fost admis la Stanford in 2004, am plecat din tara fara sa fiu intrebat de nici o institutie din Romania unde ma duc, pentru cat timp, ce specializare voi urma etc. Nimeni nu avea aceste informatii pana la infiintarea Ligii Studentilor Romani din Strainatate (LSRS) in ianuarie 2009. Astazi Liga noastra aduna peste 5.500 de membri si pastram ca obiectiv finalizarea primei baze de date electronice a studentilor si absolventilor romani de peste hotare.
Nu sunt in masura sa comentez diferentele dintre universitatile din strainatate si cele din Romania, pentru ca dupa liceu am urmat numai cursuri academice peste hotare. Totusi, un sondaj recent realizat de LSRS arata principalele motive pentru care tinerii romani aleg sa studieze afara: oferta educationala a universitarilor straine, prestigiul lor, dar si dorinta de a cunoaste o alta cultura.
5. Care sunt universitatile si specializarile spre care se indreapta, in mod special, tinerii romani?
Pe baza sondajului LSRS, distributia specializarilor este dupa cum urmeaza: 37% in domeniul afacerilor sau a economiei, 18% informatica (IT), 14% relatii internationale, 8% sociologie-psihologie, 8% comunicare/marketing, 6% medicina/biologie, 4% dreptul, 3% arhitectura/arta si 3% limbi straine. 49% dintre respondenti au mai urmat un program de studiu in strainatate inaintea programului actual, iar 54% au urmat si in Romania cursuri universitare (49% licenta, 5% masterat).
Marea majoritate a tinerilor romani care pleaca la studii peste hotare aleg Europa (77%), iar 18% iau drumul Americii de Nord. Din totalul respondentilor la sondajul nostru, 16% studiaza in Marea Britanie, 15% in SUA, 12% in Franta, 8% in Olanda si respectiv Danemarca, 7,2%, in Italia si 6% in Germania.
6. Cum vad acesti studenti invatamantul din Romania? Se poate vorbi despre calitate? Cum sunt perceputi profesorii?
Am intalnit pareri foarte diferite printre colegii mei romani din strainatate in legatura cu invatamantul din tara. Exista persoane care au plecat din Romania dezamagiti de calitatea scazuta a unor programe academice, de lipsa oportunitatilor de cercetare la nivel inalt si de programa invechita. In acelasi timp, cunosc multi tineri care lauda scoala romaneasca, inclusiv la nivelul invatamantului superior, aratand ca exista cateva centre universitare importante, cu profesori extrem de bine pregatiti si dotari pe masura.
7. Reprezentantii studentilor din tara se plang de lipsa parteneriatului cu Ministerul Educatiei, de faptul ca nu sunt consultati cand se iau decizii sau cand se schimba legislatia. Ce trebuie facut pentru a indreptate situatia? Cum se procedeaza in strainatate?
In Statele Unite sistemul educational este aproape in totalitate descentralizat, mai intai la nivelul fiecarui Stat si apoi la nivelul fiecarei institutii de invatamant. Nu exista reforme impuse “de la centru”, iar deciziile majore se iau numai in urma unor procese consultative complexe dar transparente. Elevii si studentii sunt implicati prin organizatiile lor specifice, de exemplu prin Senatul Studentesc, care are in mod normal un buget propriu si opereaza independent de aparatul administrativ sau de corpul profesoral al universitatii. Cel putin la Stanford si Harvard studentii au un rol important, dar ultimul cuvant apartine intotdeauna consiliilor de administratie si academice (asa numitele “Boards”) formate in marea lor majoritate din profesori. De altfel, mi se pare firesc ca rolul principal in conceperea si implementarea diverselor sisteme educationale sa apartina corpului didactic, dar trebuie sa existe si la noi, ca in Occident, mecanisme formale si informale de consultare a elevilor sau studentilor. Altfel, riscam ca sistemul educational sa nu mai corespunda nevoilor celor pe care doreste sa-i formeze.
8. Care este tara cu cel mai bun sistem de invatamant din strainatate? S-ar putea aplica si in Romania?
Am beneficiat de oportunitatea unica de a studia la doua dintre cele mai bune universitati din lume – Stanford si Harvard. Poate sunt subiectiv, dar sistemul american – cel putin la nivel de invatamant superior – mi se pare de departe cel mai competitiv din lume, ceea ce explica atat performantele constant bune ale acestor institutii in topurile mondiale cat si faptul ca pot atrage anual cele mai bune creiere din lume.
Pe langa grija permanenta pentru student, universitatile americane au pus la punct un sistem academic complet prin care exploateaza la maxim abilitatile unice ale fiecarui individ. As remarca mai ales: (1) flexibilitatea care ofera studentilor posibilitatea de a-si alege specializarea abia sfarsitul celui de-al doilea an de studiu; (2) programele de consiliere academica, prin care fiecare student are acces permanent la un profesor-mentor, care joaca de multe ori rolul unui adevarat parinte departe de casa; (3) dotarile de ultima generatie si permanenta preocupare de a imbunatati materialele si modalitatile de predare, pe baza “feedback-ului” studentilor; (4) centrele de cariera care fac legatura cu angajatorii. In opinia mea, toate aceste elemente se pot aplica cu succes si in Romania, insa simpla lor imitatie nu va da roade in tara noastra. Este nevoie de un proces constient de adaptare la particularitatile contextului local, insa ideile in sine raman valoroase si merita puse in practica.
9. Daca ai fi ministrul Educatiei ce ai schimba in sistem?
Este probabil unul dintre cele mai grele portofolii ale oricarui guvern pentru ca poarta responsabilitatea formarii noilor generatii de care depinde viitorul intregii tari. Cred ca sunt cativa specialisti adevarati in Romania – l-as nominaliza pe Marian Stas, de asemenea absolvent de Harvard – care cunosc sistemul in profunzime si pot emite pareri avizate asupra reformelor necesare si prioritizarea lor.
Mi-as permite numai o observatie generala cu privire la importanta cercetarii in Romania. Economia noastra nu poate creste sustenabil fara aceasta dimensiune esentiala. Nu ne putem permite sa importam tehnologii la nesfarsit, unele dintre ele create probabil chiar de profesori romani care activeaza astazi in cadrul unor universitati straine. Ar merita formate de urgenta cateva centre regionale de excelenta in intreaga tara, cu cele mai bune dotari, cei mai mari profesori – atat romani cat si eventual straini, adevarati experti la nivel mondial – platiti extrem de bine si motivati sa isi desfasoare munca de cercetare in Romania si pentru Romania. Aceste institutii ar putea initia parteneriate cu cele mai bune scoli din lume pentru schimburi de experienta la nivel de studenti si profesori.
Nu intamplator castigam an de an medalii pentru inventii originale. Avem datoria sa exploatam mai bine acest talent al cercetatorilor nostri, permitandu-le sa lucreze cu cele mai performante tehnologii dar avand si stiinta de a comercializa produsul muncii lor la nivel mondial. Romania nu mai poate ignora aceste nevoi impuse de evolutiile pietelor globale. Țara noastra trebuie sa-si propuna sa devina un punct de referinta pe harta mondiala a cercetarii, iar aceste centre cu statut special si bugete consistente ar putea fi un prim pas in aceasta directie.
10. Dupa absolvirea studiilor, cei mai multi raman in strainatate. Ce ar trebui sa faca atoritatile statului pentru a-si chema acasa valorile, in conditiile in care rata somajului „cu licenta” este destul de mare?
Ideea centrelor de excelenta este o solutie. La fel si programele care finanteaza studiul la universitati de prestigiu mondial in schimbul angajamentului studentilor de a lucra in Romania, eventual in sectorul de stat, cu conditia ca acestia sa aiba garantate locurile de munca la intoarcerea in tara. Altfel, s-ar putea reedita nefericita situatie a bursierilor Guvernului Romaniei.
In acelasi timp, stim ca exista multi angajatori din mediul privat care ar dori sa aiba acces la expertiza tinerilor educati la cel mai inalt nivel. Autoritatile statului, alaturi de societatea civila, ar putea crea o punte intre studentii si absolventii romani din intreaga lume si companiile din tara, cu beneficii de ambele parti. Pe termen lung, acesti oameni cu abilitati speciale si mentalitati noi, formati in cadrul unor sisteme competitive si meritocratice, ar putea fi liderii unor schimbari pozitive in intreaga societate romaneasca.
11. Care este rolul Ligii Studentilor Romani din Strainatate? Cum va pot gasi studentii peste hotare?
Liga Studentilor Romani din Strainatate (LSRS) are trei obiective secundare, imediate, si unul principal, de cursa lunga. Ne propunem: reprezentarea intereselor si drepturilor studentilor si absolventilor romani, o comunitate in crestere care numara zeci de mii de membri; promovarea identitatii colective si a legaturilor formale si informale intre tinerii romani educati peste hotare, prin evenimente locale si nationale; sprijinirea elevilor si studentilor romani care vizeaza admiterea la programe academice in strainatate, prin punerea lor in contact cu cei care deja studiaza la universitati de top si s-au adaptat la un nou mediu academic, social si cultural.
In fine, misiunea principala a Ligii ramane promovarea intoarcerii spre casa prin informarea tinerilor romani despre oportunitatile profesionale existente in Romania si crearea unui cadru legal, social si cultural care sa faciliteze acest proces de “brain regain”.
12. Ce proiecte aveti in desfasurare si ce va propuneti sa faceti in viitor?
La doi ani si jumatate de la lansarea oficiala a LSRS, suntem mandri ca am facut mai multi pasi concreti, cu rezultate pe masura, pentru coagularea comunitatii tinerilor romani de peste hotare. Cele mai cunoscute proiecte ale Ligii sunt: Gala LSRS, care premiaza pe cei mai buni studenti romani de peste hotare in fiecare an, promovandu-i ca modele autentice de succes in fata opiniei publice din tara si mai ales in randul tinerilor; Caravana LSRS, prin care echipe de voluntari merg in liceele si facultatile din intreaga tara si prezinta modalitatile de admitere si finantare a programelor academice de peste hotare; si wiki.lsrs.ro, portalul online care a devenit cea mai completa sursa de informare pentru tinerii romani care doresc sa studieze in strainatate. Lista proiectelor si initiativelor poate continua pe multe randuri, insa as remarca mai ales activitatea celor 25 de Filiale LSRS din intreaga lume – de la Washington la Londra, Aarhus, Istanbul, si pana la Beijing si Sydney. Colegii mei organizeaza intalniri locale, expozitii, conferinte, evenimente culturale, promovand imaginea Romaniei si traditiile noastre nationale.
Pentru lista proiectelor curente si viitoare, invit cititorii sa acceseze si sa se inscrie pe www.lsrs.ro. De asemenea, pot sa ne adreseze intrebari la contact@lsrs.ro si vom incerca sa ii sprijinim de oriunde am fi in lume.
In general, suntem multumiti ca la mai putin de trei ani de la lansare, LSRS reprezinta deja un punct major de referinta pentru mii de tineri romani. Am reusit asta pentru ca proiectele noastre au avut rezultate concrete, benefice pentru membrii nostri, respectand in acelasi timp valorile pe care ni le-am asumat inca de la lansarea LSRS: valoare, initiativa, profesionalism, solidaritate si echi-distanta politica.
13. Sloganul vostru transmite mult: „Mergem inainte cu gandul spre casa!” Cat de realist este in actualul context socio-economic? In cati ani isi va reveni Romania, astfel incat gandul la acasa sa nu fie legat doar de familie sau prieteni, ci de ceea ce ofera aceasta tara?
Ati intuit corect – gandurile celor mai multi tineri romani legate de casa se indreapta spre cei dragi, spre familie si prieteni. Nu fac exceptie de la aceasta regula. Este trist ca mai bine de o treime din respondentii sondajului LSRS, studenti romani in strainatate, exclud intoarcerea acasa. Aproape inca pe-atat declara ca nu vor reveni in lipsa unor perspective profesionale solide.
Si totusi credem ca este important sa nu uitam de unde am plecat. Poate ca pentru multi dintre noi intoarcerea acasa este imposibila in acest moment, din diverse motive. Dar intoarcerea spre casa este intotdeauna posibila, de oriunde. Putem fi ambasadorii Romaniei acolo unde am studiat sau ne-am construit o cariera. Putem promova interesele noastre nationale prin munca pe care o desfasuram. Putem pastra legaturile cu tara si optiunea de a reveni acasa pe termen mediu si lung.
Mai mult, Romania nu-si poate reveni singura. Romania inseamna in primul rand poporul roman. Ca parte a acestei natiuni, avem la randul nostru responsabilitatea de a pune umarul la redresarea situatiei actuale si la gasirea acelor solutii care vor insemna rezolvarea crizelor multiple cu care ne confruntam. Nu dorim sa impunem intoarcerea acasa ca pe o datorie, desi unii dintre noi o percepem si astfel. Insa putem afirma ca tinerii care simt ca pot si vor sa schimbe ceva in bine pentru tara – din Romania sau de peste hotare – vor gasi mereu in Liga noastra un sprijin real si onest.
14. Te-ai intoarce in tara? In ce conditii?
Intoarcerea acasa este singura mea optiune pe termen lung. Mi-am incheiat pe 26 mai cariera academica in Statele Unite. As fi tentat sa revin imediat in Romania, dar imi dau seama ca mai am inca de invatat si ma pot dezvolta in continuare pe plan profesional aici sau in Europa de Vest. Peste cativa ani, insa, sunt decis sa-mi pun toate cunostintele si experientele acumulate in serviciul tarii mele, fie prin mediul corporatist din Romania, fie prin societatea civila, fie in sectorul public.
Mi-as dori ca peste cativa ani sa existe un efort constient din partea autoritatilor de a atrage spre casa absolventii universitatilor straine de top, fie si numai prin simplificarea proceselor de echivalare a diplomelor. Totusi, nu mi s-ar parea corect sa pun conditii pentru intoarcerea in Romania. Sunt constient ca nu as fi avut niciodata sansa de a studia la cele mai bune scoli din lume fara sprijinul si indrumarea parintilor, prietenilor si profesorilor mei. Am reusit in strainatate pentru ca sunt roman, nu in ciuda acestui fapt.
Acum consider ca am responsabilitatea ca, inarmat cu acele cunostinte pe care le-am dobandit peste hotare, sa fac tot posibilul ca si alti tineri romani sa aiba acces la oportunitatile pe care eu le-am avut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu