În sfârşit, un semn bun???

O nouă dimineaţă. Vine cu o informaţie frumoasă; sutele de mii de procese din ţară câştigate de profesori, precum şi altele care vor să vie, se pare că n-au trecut fără să fie observate, fără să se sesizeze cineva că se cheltuie şi timp, şi nervi, dar mai ales bani pentru că statul român refuză să-şi respecte propriile legi. De altfel nu cred că mai există vreo asemenea situaţie undeva în lume: să acţionezi statul în instanţă pentru a-l abliga să-şi respecte propria lege(şi încă una votată în unanimitate!)
Acum chiar sunt curioasă ce va ieşi din pseudocomedia asta. Fi-va procurorul general destul de convingător pentru ca finanţiştii să-şi deschidă baierile traistei cu bani(care se pare că e ruptă pe din dos, pe unde se tot scurg fonduri pentru tot soiul de mârşăvenii-pavele, autostrăzi-fantomă, alegeri de primar prin vreo comună cu 2000 de locuitori, iarbă pentru nu ştiu câte milioane de hectare de parcuri....) din care noi ne dorim doar ceea ce ni se cuvine şi ne-a fost aprobat(şi încă şi cu ce aflux de publicitate!)? Sau e doar un alt exerciţiu de imagine prin care Puterea ne mai dă iar cu praf  în ochi, ca să-şi mai asigure traista cu pricina pentru o vreme, ca să ne luăm iar de cap, ca să aibă iar media subiecte de dezbatere pentr n-şpe milioane de ore....